testata Forum Natura Mediterraneo
Forum | Registrati | Msg attivi | Msg Recenti | Msg Pvt | Utenti | Galleria | Map | Gadgets | Cerca | | FAQ | Regole |NUOVA Tassonomia | Pagina Facebook di Natura Mediterraneo | Google+
Suggerimento: Lo sapevi che puoi aggiungere le informazioni di Google Map nel Forum? Clicca qui!
Cerca
Salva
Password dimenticata

 Galleria Tassonomica
 di Natura Mediterraneo
 



 Tutti i Forum
 Forum Natura Mediterraneo - Varie
 LA NATURA NELLE PAROLE
 U miraculu di Natale corso
 Nuova Discussione
 Versione Stampabile my nm Leggi più tardi
I seguenti utenti stanno leggendo questo Forum Qui c'è:
Autore Discussione Precedente Discussione Discussione Successiva  

FOX
Moderatore


Città: BAGNO A RIPOLI

Regione: Toscana


21536 Messaggi
Tutti i Forum

Inserito il - 21 dicembre 2009 : 23:48:03 Mostra Profilo  Apri la Finestra di Tassonomia



U miraculu di Natale corso



Una sera di Natale, stava scaldendumi à u focu cù u mo cane Mascarellu, chjinatu à latu, quandu’ellu mi disse:

- A sai o Pè, ciò chì hè successu à Babbu Natale, anni passatoni, in un paese luntanu, persu in e neve eterne ?
- Nò, risposi stupitu ! Pensate ! Mai avia intesu parlà u mo cane. Hè vera chì, a Notte di Natale, tutti i miraculi sò pussibuli.
- Allora, stà à sente, disse Mascarellu:

In issa notte, Babbu Natale s’era avviatu pè e strade cuparte à neve è, i nuli piattendu a luna, ci si vidia pocu è micca. Ma quantunque, u trascinu andava di fruca è moltu più ch’ellu era guasi viotu. Ùn li fermavanu più chè i pacchetti pè i zitelli di a Valle à u Merlucciu. Ma era sempre un pocu luntanottula a Valle !
Babbu Natale pigliava avale un chjassu strettu è petricosu. À i muli, li tricava di ghjunghje à a stalla, è allungavanu u passu.

In più bella, à l’uscì d’una girata, u trascinu imbattì in un panculone è si n’andò à minà in una leccia è cincinnò in un campu sottu strada. Babbu Natale si pisò, si scuzzulò è fighjò i disguasti: u trascinu era rottu è i pacchetti ghjacianu, spapersi à meza neve.

Appughjatu à un fustu, impenseritu, frasturnatu, adduluritu, Babbu Natale pensò subitu à i ciucci di a Valle chì, per via d’una petraccia, quist’annu ùn avianu da avè nè ghjoculi nè dulciumi. I scarpi, nantu à a ziglia, avianu da aspettà indarnu. Ma chì fà ?

Pisendu l’ochji, Babbu Natale vide nantu à un ghjambone, dui ochjoni chì u fighjavanu. Impauritu, dumandò:

- Quale site ?
- Ùn timite nunda! Sò Cella, vechja malacella; è vi vogliu aiutà. Aspettate una stundarella! Sì ne cullò in cima più alta d’un pinu è ughjulò: HU HU HU HU!

Babbu Natale tantu fieru ùn era, mirà! Moltu più chì capia pocu a lingua di Cella. Ma, cosa stupenda, tutti l’acelli di a furesta ghjunsenu à calassi nantu à i pini, ingiru à u trascinu.

Cella spiegò a disgrazia accaduta à u vechju.

- Allora, ci vole à aiutallu, dissenu tutti l’acelli.
- Iè, in fatti, rispose Cella, saria veramente un peccatu chì i nostri amichi, i zitelli di a Valle, ùn avissinu i so rigali quist’annu !
- Ma chì pudete fà, voi, cusì chjucucci ?
- Lascia fà à noi. Aiò, o zitelli, chì ognunu piglii un pacchettu è via ver di e case di a Valle !
- Fariste tamantu viaghju è tamantu sforzu ?
- Ben’intesa ! Aiò amichi, u tempu hè scarsu!
- Babbu Natale si sintì rinasce ! Figuratevi! Solu saria statu indi l’imbrogli!

Ogni acellu si pigliò u so pacchettu sottu à un’ala è, cum’ellu pobbe, spiccò u volu. Puvarini! O quanti strazi! O quante fatiche! Ma, infine, l’affari s’accunciavanu : tutti i rigali eranu per istrada. U vechju era alegru chì ùn vi pudete fà un’idea! Tantu ch’ellu si misse à cantà à voce rivolta, discitendu cusì volpe, cignali è ogni animale di u circondu.

U lindumane, à l’alba, u sole si pisò, sbiancatu, infritulitu è scuprì, cum’è tutti l’anni, nant’à a piazza di u paisolu, i ciucci aduniti chì ghjucavanu, senza vede, piatti, in l’alburi, l’acelli chì durmianu.

I stracci di neve falavanu zeppi è silenziosi. In quattru è trè sette avianu cupartu ogni vistica di l’accidente. Cusì nimu pobbe esse testimone di u miraculu fora di Matteu.
In fatti, Babbu Natale, cantendu, avia dinù discitatu à Matteu, u lignaghjolu chì surnacava cum’è un papachjone, in un pagliaghju trafalatu è chì vide cusì, à bocca spalancata, quella maraviglia.
Ma, Matteu ùn disse nunda, propriu nunda, acqua in bocca !
Era solu à sapè è di vede l’acelli, i so amichi cusì bravucci, u so core si ralegrava. Aiò chì era Natale ancu per ellu !

- È tù, o Mascarè stu fattu cum’è a sai ? dissi eiu à u mo cane.
- Cumu a sò ? Cumu a sò ? Ùn sai chì i cani sanu tuttu è capiscenu tuttu da per elli?


Youenne Gervalan è Pavel Pawlak, adattazione: Ghjacumu Fusina, Scola Corsa 1987


U miraculu di Natale corso

Alto è il prezzo quando si sfida per vanità il mistero della Natura - I. Sheehan

  Discussione Precedente Discussione Discussione Successiva  
 Nuova Discussione
 Versione Stampabile my nm Leggi più tardi
Scorciatoia






Natura Mediterraneo © 2003-2024 Natura Mediterraneo Torna all'inizio della Pagina
Questa pagina è stata generata in 0,43 secondi. TargatoNA.it | Movie BackStage | Snitz Forums 2000

Leps.it | Herp.it | Lynkos.net